Arhiva editoriale
 Următoarea transmisie LIVE:
In fiecare duminica dimineata de la ora 9:00 si duminica seara de la 18:00.

Versetul zilei:

Angajatul model



A trecut aproape o lună de zile de când am aflat de la un frate de la noi din biserică experiența prin care a trecut.
M-a încurajat și sunt sigur că și altora le va prinde bine să afle cum poate și trebuie să procedeze un creștin la locul de muncă.
Eram obișnuit să cred că urmașii lui Hristos trebuie să fie adevărați ”meseriași”, fiecare în domeniul în care lucrează. Cineva argumenta că însuși Isus a fost cel mai bun tâmplar, la atelierul lui se realizau cele mai practice și confortabile juguri. Eu desigur nu cred că acesta ar fi sensul cuvintelor Sale: ”jugul Meu este bun și sarcina Mea este ușoară”.
Și totuși cât de bun trebuie să fie un creștin la locul de muncă? Ca Beţaleel din seminţia lui Iuda și Oholiab din seminţia lui Dan care au realizat Cortul Întâlnirii? Ca Hiram, meșterul care a confecționat uneltele Templului? Nu mai vorbesc de Daniel în Babilon, nu știu câți dintre noi cred că se pot lăuda că și-au îndeplinit îndatoririle la serviciu cu atâta credincioșie astfel încât să nu li se găsească nimic vrednic de mustrare în câțiva zeci de ani de activitate.
Tânărul de care aminteam la început a fost cel mai neproductiv angajat. Sarcina lui era să telefoneze oameni, la întâmplare, și să încerce să îi convingă să cumpere produse naturiste. Avea colegi care vindeau pe bandă rulantă. El din contră, dădea zeci de telefoane fără să vândă aproape nimic. Colegii îl întrebau batjocoritor: ”astăzi vrei să lucrezi și tu ceva?”. Și totuși care era problema? Se știe că produsele naturiste sunt în general mai sănătoase decât unele medicamente tradiționale, dar desigur au limitărilor lor. Operatorul trebuia să exagereze puterea vindecătoare a leacurilor pentru a crește vânzările. Acest tânăr îi auzea pe colegii lui care mai de care înflorind povești cu mătuși și bunici vindecate de osteoporoză, ulcer și chiar cancer, ca mai pe urmă după ce vindeau produsul și închideau telefonul să înceapă să râdă satisfăcuți ”am mai păcălit unul/una”. Tânărul nostru nu a recurs la astfel de practici și a fost concediat după 2 săptămâni, nici nu ar fi rezistat mai mult într-un mediu în care era promovat cel care reușea să decoreze cât mai ispititor micul sâmbure de adevăr.
În prezent se roagă ca Dumnezeu să îi rânduiască un loc de muncă unde să își poată câștiga pâinea cinstit.
Am aflat astfel că întrebarea corectă nu e ”cât de bun trebuie să fie un creștin la locul de muncă?”, ci ”cum poți fi un bun creștin la locul de muncă?”.
 
Andrei Crișan